Archive for December, 2011

lupta continua!

07.12.2011

Bucureşti, 7 dec /Agerpres/ – Curtea Constituţională a României a admis miercuri sesizarea depusă de USL privind neconstituţionalitatea prevederilor articolelor 19, 191 şi 192 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

Pe 16 noiembrie, USL a solicitat Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea prevederilor articolelor 19, 191 şi 192 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, susţinând că aplicarea prevederilor acestei legi în forma nou adoptată înseamnă încălcarea unei prevederi din Legea Arhivelor care nu a fost modificată, precum şi a prevederilor cu privire la actele de stare civilă şi a metodologiei de aplicare a acesteia, ”în sensul în care aceste legi abilitează Arhivele Naţionale, ca instituţie publică, să preia registrele de stare civilă şi să elibereze extrase de pe actele de stare civilă şi de pe cele asimilabile acestora”.

În sesizarea transmisă CCR, Opoziţia precizează că registrele confesionale ale cultelor religioase au fost preluate de oficiile de stare civilă cu titlu de documente de evidenţă a persoanei, şi nu de Arhivele Naţionale şi spune că acestea au fost transferate ulterior, cu titlu de document istoric, în administrarea Arhivelor Naţionale.

În baza Decretului 472/1971 au fost preluate registrele confesionale, precum şi documente de la persoanele fizice şi de la ”organizaţiile socialiste şi de la celelalte organizaţii”.

”Declararea ca abuzive a preluărilor făcute în baza Decretului 472/1971 poate deschide calea către orice revendicare a oricăror documente preluate în baza acestui decret, anulând funcţia normală a Arhivelor Naţionale din orice stat civilizat, aducând prejudicii memoriei istorice a statului român şi a cetăţenilor săi. Arhivele Naţionale vor putea fi puse în situaţia de a retroceda documente către toate persoanele fizice/ juridice care se consideră moştenitoare/ continuatoare de drept ale organizaţiilor mai sus menţionate, aspect ce ar conduce la dezintegrarea şi chiar dispariţia Fondului Arhivistic Naţional, constituit în cea mai mare parte din documente create anterior anului 1971”, atenţionau social-democraţii.

Documentul USL menţiona că în exercitarea funcţiei de evidenţă a statutului persoanei, oficiile de stare civilă au asimilat registrele confesionale în fondul arhivistic propriu, au operat menţiuni de stare civilă pe o parte dintre acestea, ceea ce anulează, din punct de vedere funcţional, rolul lor iniţial şi le transformă în documente completate de instituţiile statului român.

”Considerăm că episcopatele, organizaţii private, nefiind abilitate prin lege să elibereze copii şi extrase cu valoare juridică de pe astfel de acte, vor pune cetăţenii în imposibilitatea de a obţine documente ce produc efecte juridice şi implicit de a-şi exercita anumite drepturi în baza acestora. Retrocedarea către episcopate a registrelor confesionale şi a altor acte istorice ar duce la scoaterea unor documente ce aparţin Fondului Arhivistic Naţional de sub regimul juridic prevăzut de Legea 16/1996 şi trecerea lor sub un regim juridic neclar, având în vedere că situaţia arhivelor private nu este încă reglementată în România”, motivează USL în sesizarea făcută.

În ceea ce priveşte modificările aduse art. 19 din lege, Opoziţia consideră că legea nu defineşte clar caracterul abuziv şi nici nu precizează cine ar trebui să-l stabilească. Totodată, ei consideră că retrocedarea în natură a documentelor care au aparţinut odată cultelor este o încălcare a drepturilor constituţionale.

”Deşi prin art. 192 nou introdus se prevede ca arhivele să nu fie înapoiate solicitanţilor până nu vor fi microfilmate, microfilmele urmând să rămână la Arhivele Naţionale. Considerăm că microfilmele nu pot reprezenta o dovadă juridică. Originalul este exemplarul de autoritate, iar la Arhivele Naţionale n-ar trebui să rămână doar copii”, se mai arată în documentul citat.

USL apreciază că proiectul de lege prezintă vicii de neconstituţionalitate şi spune că din analiza comparată a proiectului de lege depus de iniţiator, a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată şi a celei adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională se observă că sunt deosebiri majore de conţinut juridic, modificările şi completările adoptate de Camera Deputaţilor dând o configuraţie deosebită, semnificativ diferită faţă de cea a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

”Diferenţele de conţinut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi a legii adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, se îndepărtează de forma adoptată de Senat, ceea ce echivalează, practic, cu excluderea acesteia din urmă din procesul de legiferare. Or, legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voinţă concordantă a ambelor Camere ale Parlamentului”, subliniază USL.

În context, USL precizează că avizul Consiliului Legislativ se referea la Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale şi că proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor ”a căpătat o formă deosebită de cea avizată, iniţial, de Consiliu”: ”în această situaţie, ar fi fost cazul ca pentru amendamentele formulate în cadrul comisiilor să se solicite punctul de vedere al Consiliului Legislativ (…) întrucât acestea, iniţial, nu au făcut obiectul avizului Consiliului”. AGERPRES/(AS-Eusebi Manolache)

Advertisements